bibliotecarul
l-am simțit era acolo colonelul camumflat
bibliotecar cu sală de lectură într-un sat
își începe cariera străbătând menajeria
de la nord la sud și invers deșirând turnătoria
cărți pe rafturi ordonate stau cuminți și la vedere
iar în spate documente cu dosare și mistere
nu e loc mai sfânt sub soare sigur bine de păstrat
decât o clădire mare cu birouri de la stat
statul î-l compătimește pe tovarășul cu școală
a turnat de după lisa cartotecilor din sală
e găselniță drăcească satul nou cu bibliotecă
dpă ea își face alta spre orașe mari potecă
iar de acolo mai departe mai departe cine știe
va ajunge într-o vreme șefu de l-academie
de la fabrica de vase bibelouri porțelane
tăietor de fruze ziua noaptea pescuind galoane
om de seamă-n parlamentul altor bibliotecari
a fost tare a fost mare șef de turmă la măgari
nimeni nu-i ca el de mândru doar partidul înțelept
și tovarășii de breaslă ce-l învață drumul drept
stă și-așteptă calendarul pensiilor nesimțite
se gândește la sfârșitul lumilor desăvârșite
și mai toarnă din plăcere când pe unul când pe altul
se frământă cu durere dar se roagă la Înaltul
că a tras un car de ațe și-a avut mereu un dor
”țară cât biblioteca el iubit conducător”
MIHAI GANEA
Un gând despre „BIBLIOTECARUL”